Bucharest Fringe 2026

Spectacolul PIATRĂ-HÂRTIE-FOARFECĂ deschide publicului ușa spre o zonă de obicei secretă, invizibilă, dar fascinantă: lumea din culisele teatrului. Spectatorii vor descoperi ce fac actorii atunci când pregătesc un spectacol, cum iubesc, cum urăsc, cum se tem, cum înving teama. Povestea prezintă o trupă de teatru în timpul repetiției generale pentru un spectacol, înainte de premieră. Situația se complică atunci când actrița din rolul principal face un anunț neașteptat care răstoarnă complet modul cum se desfășoară ultima repetiție. Felul cum sunt prezentați actorii și problemele lor, ca artiști, dar și ca persoane private, alternează între comedie și dramă.

Fiecare dictator este undeva un clovn. El joacă o parodie a democrației și a unei societăți funcționale. Poartă simultan caracteristicile unei persoane ridicole și ale unui nebun periculos. Fiecare dictator își adoarme adepții cu un basm, o poveste în care el este eroul care își salvează poporul de dragonul malefic. „Nașterea unui dictator” este o poveste simplă despre un artist care descoperă treptat cum funcționează lumea și își găsește în ea propriul rol. În interpretarea impresionantă a lui Ernő Galló, prinde viață simultan omulețul anxios care își caută locul în societate și germenul unui tiran terifiant, care vrea să ne conducă într-o poveste foarte întunecată. Depinde de noi dacă îl urmăm sau nu.

Blind Date Cultural este un demers artistic și de cercetare construit prin reunirea a două inițiative dezvoltate de Asociația VAR Cultural – Matched Society și RELATOPIA. Proiectul investighează transformările relațiilor de cuplu și ale practicilor de relaționare din România pe parcursul ultimilor 150 de ani, utilizând instrumente din sociologie, antropologie și psihologie, alături de tehnologii digitale și tehnici AI.Demersul urmărește modul în care schimbările sociale și tehnologice – de la anunțurile matrimoniale publicate în ziare până în prezent, la aplicațiile de dating – au influențat viața privată, criteriile de selecție a partenerului, formele de comunicare și modul în care oamenii se raportează la familie. Rezultatul este un spațiu performativ-expozițional conceput ca o oglindă a societății românești, accesibil publicului prin instalații, intervenții performative, lucrări multimedia și arhive documentare.Gândit ca un proiect cu structură open-source, Blind Date Cultural a evoluat constant începând cu anul 2024, prin integrarea de noi intervenții artistice, perspective și modalități de participare, atât pentru public, cât și pentru artiștii implicați în proiect. Actuala configurație a fost finalizată în mai 2026, odată cu prezentarea din cadrul Festivalului TESZT de la Timișoara. ImportantPublicul poate veni oricând în intervalul menționat, fără să fie necesar să rămână pe toată durata acestuia. Sâmbătă, accesul este între 17:00 și 20:00, iar duminică între 16:00 și 19:00 — adică sâmbătă ultimii spectatori pot intra la ora 20:00, iar duminică la ora 19:00. Un tur durează aproximativ între 45 de minute și 1 oră și 30 de minute.

Sala de anchetă devine o închisoare mentală și spațiu de confesiune. Sub privirea inspectorului Porfiri, tânărul student oscilează între aroganța omului extraordinar și disperarea insectei prinse în plasă. Timpul se fracturează, trecutul invadează prezentul și ancheta se transformă într-un joc al minții în care vânătorul și prada își schimbă neîncetat rolurile. Raskolnikov după Crimă și pedeapsă este o adaptare concentrată a romanului lui Dostoievski, transpusă într-un thriller psihologic interpretat de trei actori care populează universul interior al unui criminal ce nu poate scăpa de propriile fantome. Actorii nu interpretează doar roluri, ci devin extensii ale conștiinței lui Raskolnikov. Între Sonia care îl cheamă spre mântuire și Porfiri care îl împinge spre mărturisire, Raskolnikov descoperă că adevărata tortură nu vine din afară, ci din interior.

Antigona a devenit, cu trecerea timpului, un simbol. Dacă Sofocle și contemporanii săi aveau încredere în ideea de stat și cum funcționează, atunci textul, în forma sa originală, cântărea două idei, legile statului și legile divine. Acum, când încrederea în stat a ruginit și raportul la divinitate e arbitrar, atât textul de teatru cât și personajul Antigona au devenit altceva: un simbol pentru libertate, pentru sfidarea unui stat putred și corupt, pentru o dragoste care îndrăznește să reziste delimitărilor dintre oameni. Gestul de revoltă al Antigonei, pumnul de pământ aruncat peste fratele său, nu mai este o cutumă religioasă, ci un act necesar de rezistență împotriva statelor care ne calcă pe cap cu bocanci militari.

American Dream – un spectacol dinamic și sincer, bazat pe textul Cristinei Bordeanu, care explorează universul fragil al copilăriei și fenomenul migrației din anii 2000. Povestea le are în centru pe Ade și Vica, două fetițe de nouă ani cu o energie debordantă, al căror plan naiv este să devină faimoase și să evadeze în Statele Unite ale Americii. Dincolo de entuziasmul lor și de strigătul „Americaaaaa!”, acțiunea este plasată pe fundalul social dur al crizei economice, fiind marcată de absența părinților plecați la muncă în străinătate.Spectacolul este puternic impregnat de nostalgia începutului de mileniu, folosind muzica, tendințele și elementele specifice culturii pop de atunci. Textul combină umorul curat al jocurilor copilăriei cu drama ascunsă a dorului și a abandonului involuntar. O poveste despre supraviețuire și prietenie.

Rostopasca este povestea unui colectiv artistic care a bouleversat peisajul vizual românesc la sfârşitul anilor '90. Angela Bontaș, Alina Buga, Nicolae Comănescu, Dumitru Gorzo și Alina Pențac au emersat din atelierele UNARTE cu o atitudine iconoclastă: tineri irepresibili care picturau pe cartoane, orchestrau performance-uri provocatoare și refuzau orice solemnitate artistică. Într-o epocă divizată între conservatorii tradiţionalişti și apologeții noilor tehnologii, Rostopasca a găsit o a treia cale – rebelă, haioasă, neașteptată. Acest spectacol reconstituie energetic cei trei ani în care grupul a revoluţionat arta contemporană din România, catapultând-se de la un atelier modestă la galerii internaţionale, de la atelierul de pe Vespasian la Veneţia și New York. Rostopasca racontează cum o gașcă care nu se lua în serios pe ea, nici pe artă, a avut curajul să spargă canonul și să redefinească modul în care se practicase creația vizuală în țară.

Spectacolul urmărește povestea lui Timon, nobilul-soldat din Atena antică, care, generos peste măsură, după ce se întoarce de la război își răsfață prietenii, cunoștințele și servitorii cu mese copioase și cadouri scumpe până când se îngroapă în datorii. Odată ajuns falit, este părăsit de prietenii săi aristocrați și hăituit de senatorii cămătari pe care îi umpluse de cadouri. Folosind ca material principal unul dintre cele mai puțin cunoscute și subapreciate texte shakespeariene, spectacolul investighează cu mijloace teatrale modul în care banii, creditul și datoria influențează relațiile inter-umane în diferite epoci. Ceea ce unește Atena din secolul al V-lea î.Hr. (când are loc acțiunea din Timon), Anglia elisabetană și epoca contemporană este condiția lor de perioade de transformare socială și tehnologică accelerată, adesea violentă, modelată și intensificată de expansiunea creditului și a îndatorării – epoci dominate de forța „sclavului galben” care, în cuvintele lui Timon, „face din alb, negru, din urât, frumos, rău-l face bun; din cerșetor, un prinț; din moș, băiat, din laș, erou”.

Broscoiul este un spectacol care vorbește despre revenge-porn și care are ca public-țintă (pre)adolescenții și/sau părinții lor. În inima unei lumi fermecate, planurile de „a trăi fericiți până la adânci bătrâneți” se destramă, iar Broscoiul decide să răspândească „secretul secret” al Zânei… Spectacolul explorează vulnerabilitatea și rușinea într-o estetică ludică, provocându-ne să ne gândim la impactul acestui fenomen contemporan.

de Leta Popescu și Diana Mihalașcu, după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu de Leta Popescu și Diana Mihalașcu, după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana VoicuEste 1 martie. Educatoarele cară în brațe kilograme de flori. Cineva moare. Altcineva face gogoși. Cineva face sex. Altcineva moare. Stuful în flăcări mistuie melci. Bătrânii se uită la Etno TV, mamele tinere își găsesc liniștea la H&M, șobolanii descoperă metode contraceptive. Cineva moare. Cineva supraviețuiește. E o pasăre. Pe beton. Înconjurată de pișat și lalele galbene.

Doru este un băiețel copleșit de emoții pe care nu le poate identifica, iar reacția sa violentă asupra obiectelor din jur i-l adiuc în pragul unei descoperiri transformatoare. Când Căprioara Balerină, jucăria surorii sale, prinde viață, se naște o călătorie inițiatică în tărâmul emoțional al copilului. Ghidat de Înțelepciune și întovărășit de enigmaticul Gând Încurcă-Lume, Doru traversează un univers în care fiecare sentiment devine o staţie de cunoaștere și reconciliere cu sine. Spectacolul se constituie ca o explorare sensibilă și pline de tact a curajului de a simți autentic, transformând conflictul interior într-o îmbrățișare cu propria vulnerabilitate. Prin momente muzicale originale și arhitectura poetică a scenariului, producția relevă cum resursele interioare, adeseori neglijate, devin adevăratele instrumente ale transformării și ințelepciunii copilărești.

Suntem în blocul D12, scara A, cartierul Dealul Florilor, într-un oraș mic din România. Nu știm anul exact, dar în aer se simte atmosfera aniilor 2000, când părinții copiilor sunt plecați la muncă în străinătate, pe piață au apărut multe chimicale și să ai salată verde în sandvișul pentru școală încă e un semn de bogăție. Nepo crește cu bunicii, se intersectează frecvent cu alți membri ai familiei, iar în universul ei interior foarte bogat realitatea și fantasticul se împletesc pentru a face față normelor sociale: Cu ce se ocupă băiețiilup? Cum devin fetele fetelicurici? Dealul Florilor este un spectacol despre schimbare, despre cum visele și dorințele personale sunt influențate de contexte specifice și devii produsul mediului în care trăiești. Sau te împotrivești.

Pe limba ta” este un spectacol-întâlnire între o tânără surdă de 20 de ani, un tânăr hipoacuzic de 19 ani și echipa artistică a Centrului de Teatru Educațional Replika.„Pe limba ta” este un spectacol bilingv, în care ne-am dorit să explorăm potențialul teatral al Limbii Semnelor Române, pornind de la povești sensibile, vulnerabile, specifice universului persoanelor cu deficiențe de auz. Povești care au forța de a esențializa limbajul și de a ne face să-i regândim semnificațiile.„Pe limba ta” este un spectacol-incursiune în trecutul școlilor pentru surzi de la începutul secolului XX și în prezentul liceelor speciale pentru deficienți de auz. Ce leagă aceste temporalități distincte? Cum își corespund? Cum se oglindesc reciproc?„Pe limba ta” creează un cadru de autoreprezentare pentru cei și cele ale căror istorii de viață au nevoie sa fie înțelese în toată complexitatea lor. Înțelese, respectate și tratate cu demnitate. Spectacolul are la bază o documentare în Liceul Special pentru Deficienți de Auz „Sfânta Maria” și interviuri cu persoane surde și hipoacuzice, cu psiholoage, interpreți, profesoare, activiste pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.

MANTAS redă în formă teatrală ultimele zile din viața regizorului lituanian Mantas Kvedaravicius care a fost ucis în martie 2022 în orașul ucrainean Mariupol, aflat sub ocupație rusă. Textul spectacolului a fost scris de Bogdan Sărătean în perioada august 2023 – septembrie 2025.Spectacolul face parte din TRILOGIA DEZRĂDĂCINĂRII care a debutat în anul 2020, grație proiectului „Cămine în Mișcare”. Filmul MUTAT DE LA NOI s-a transformat ulterior în spectacolul-instalație MUTAT DE LA NOI, care în anul 2022 s-a jucat în spații neconvenționale precum: Mina din Petrila, Vechea Sinagogă din Mediaș, Grădina Bis din Sibiu, dar și în spații convenționale precum Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu.MANTAS a avut premiera în 19 septembrie 2025, la TIMIȘOARA, la Hala C4Company, un spațiu independent aflat în pe Bulevardul 16 decembrie 1989 nr 43.

Patru performeri se află la granița dintre aici și dincolo, acum și niciodată, pace și război. Singurul lor contact cu lumea este un iepure prins în spațiul fragil care desparte realitatea lor de a noastră. „Așa grăit-a” de Étienne Lepage, în regia Elenei Tudorache, aduce pe scenă o serie de situații în care performerii încearcă să-și susțină, să-și apere sau să-și contrazică propriile idei despre lume, libertate și identitate. Pe măsură ce discursurile se ciocnesc și se transformă, devine tot mai greu de stabilit cine are dreptate sau dacă există, de fapt, un adevăr imuabil. Spectacolul propune o construcție episodică și performativă, în care limbajul devine personaj principal, în jurul căruia personajele împletite din banalitate și nevroză totodată își negociază limitele în raport cu realitatea. Publicul este invitat să urmărească felul în care sensul se transformă în timp real, într-un spațiu în care întrebările rămân deschise și fluide.

Patru actrițe propun publicului o întâlnire cu procesul repetițiilor la Hamlet. Printr-un joc interactiv esențializează întreaga poveste a lui Shakespeare; trec dintr-un rol în altul și împreună cu publicul sondează incertitudinile, temerile și aspirațiile firii umane. Iau în derâdere și pun sub semnul întrebării felul în care noi îl percepem și îl jucăm pe Shakespeare.

Peștii dorm?” este o piesă despre curaj – curajul de a traversa cele mai grele momente ale existenței. Este un spectacol care atacă frontal tema pierderii și a doliului, explorând transformările profunde prin care trecem în acele clipe de cumpănă.Depășind convenția unei monodrame clasice, spectacolul este construit într-un limbaj filmic, bazat pe imagini emoționante din amintirile lui Jette. Prin această viziune, universul ei prinde viață: îi „vedem” pe tatăl și pe mama ei, pe unchiul Jonas, pe doamna învățătoare, pe copiii de la școală și, mai ales, pe Emil, fratele ei.Este un spectacol necesar, despre un subiect pe care îl evităm pe cât posibil, dar care ne găsește nepregătiți atunci când apare. Moartea este un subiect greu, dar un adevăr de neevitat. Poate că dacă ne propunem să privim lumea prin ochii lui Jette, vom învăța cum să trecem mai ușor prin momentele grele ale vieții.

O seară rece, un apartament prea mic pentru doi oameni care au iubit prea mult. Tavanul de sticlă este o poveste despre ce rămâne după iubire. Despre dorința care nu dispare. Despre cuvinte spuse prea târziu și adevăruri care nu mai pot fi negociate. Doi oameni se întâlnesc după ani de absență și descoperă că dragostea nu s-a stins, dar lumea dintre ei s-a schimbat. Între gesturi mărunte și tăceri apăsătoare, trecutul revine, iar fiecare replică devine o luptă între inimă și principii.Promite adevăr. Un spectacol ca o conversație purtată în șoaptă, care te obligă să asculți, să simți și să pleci acasă cu întrebări.

Adevărul este o formă de posesie. Patru oameni se întâlnesc, se aleg, se mint și încearcă să afle cât adevăr poate suporta iubirea.Cunoscut publicului și prin ecranizarea cu Jude Law, Natalie Portman, Julia Roberts și Clive Owen, textul lui Patrick Marber revine aici la forma sa inițială: teatrul.Într-un spațiu intim, unde distanța dintre actori și spectatori aproape dispare, povestea se apropie, iar personajele nu mai par doar observate, ci dureros de familiare. Un scriitor, o stripteuză, o fotografă și un medic ajung prinși într-un schimb de atracții, relații și trădări care îi apropie și îi distrug pe rând.CLOSER este un spectacol despre intimitate ca teren de luptă, despre felul în care ne folosim de iubire ca să fim văzuți, aleși, posedați sau salvați. Care este momentul în care sinceritatea nu mai eliberează, ci distruge? Dan, Alice, Anna și Larry intră într-un joc periculos al seducției și al adevărurilor spuse prea târziu.

Samsara – Surrender to Change or Suffer in a Loop este un spectacol de teatru fizic care explorează fragilitatea condiției umane pe tărâmul schimbării. Un ritual contemporan despre transformare, în care corpurile sunt prinse într-o buclă a devenirii. Identitatea nu se fixează, ci se fragmentează și se reface constant, destinele personajelor fiind orchestrate de Kali – zeita distrugerii. Spectacolul propune abandonul în fata schimbării iminente, ca posibilă cheie spre eliberare.

După adaptarea cărții „De ce fierbe copilul în mămăligă” într-un spectacol multipremiat, Edith Alibec produce al doilea one woman show, „Tea and Milk”, cu care participă pentru prima dată la festivalul de teatru Edinburgh Fringe, în 2023.Călătorind între ‘aici’ (Londra) și ‘acolo’ (București), cu două linii temporale diferite, spectacolul urmărește călătoria unei femei care trece printr-un moment în care întreaga ei viață se destramă. Proaspăt despărțită, blocată într-un loc de muncă ciudat în Londra și având relații sexuale cu străini, ea se întoarce acasă pentru reuniunea de 10 ani de la liceu, reîntâlnindu-se inevitabil cu mama ei. Plin de umor negru și tranșant, spectacolul pune în lumină nuanțele complicate ale relației dintre mamă și fiică în contextul provocării vieții în străinătate, reuniunilor sporadice, visurilor frânte din tinerețe și vidului care se formează atunci când au rămas atâtea lucruri nespuse

Suntem în 2055. Apa și atingerea au devenit monedă de schimb. Nu mai știi dacă simți sau simulezi. Anhedonia Mira Flux (Răzvan Omotă), posibil ultimul rest de umanitate arhivat într-un sistem disociativ de divertisment continuu, te așteaptă în Flux. Misiunea sa oficială este menținerea userului într-un sweet spot neurochimic, între fascinație și anhedonie, dar intențiile sale ascunse sunt acelea de a resensibiliza specia umană. O serie de extrase din Arhiva Sensibilității Umane transformă scena într-un laborator instabil pentru un exercițiu sintetic de divertisment-sabotaj și emotional reboot.