M-am bucurat de acest spectacol duminica 31 mai 2026. Doamne, cata emotie starnita in mine. Nu precum un vulcan ci mai degraba precum o inundatie.
Ca orice act artistic m-a impins catre reflexie. M-am intrebat cate suflete de tati s-au sacrificat pentru constructia acestei societati. Recunosc ca exista si grijile si lacrimile mamelor, dar nu e subiectul principal aici.
Exista un blestem al fiului care urmeaza ambitia si apoi deznadejdea tatalui. Iata cum blestemele personale ale fiecarui tata se aranjeaza precum boabele de nisip unul peste altul la baza societatii.
Uite asa piesa asta s-a cocotat in varful topului celor mai impresionante reprezentatii teatrale.
Va cel mai multumesc.