Vă mulțumesc pentru acest spectacol minunat! Mi-am vazut copilăria pe scena – eu, nepoata de la oraș, venită în fiecare vară la mamaia, alături de verii mei. Pe scenă am revăzut acele veri pline de libertate, când simțeam țărâna caldă printre degetele de la picioare și uitam de toate „trebuie-urile” orașului.
A fost o călătorie în timp care mi-a amintit de prispa casei unde înșiram tutun, de scăldatul la Dunăre, de simplitatea care ne umplea sufletul fără să cerem mai mult. Spectacolul mi-a reamintit că a trăi înseamnă și altceva decât carieră, trafic și liste de bifat – înseamnă simplitate, blândețe, apropiere de neam și rădăcini. Mulțumesc pentru această emoție pură!