Un film imens, văzut cu zeci de ani in urma si despre care nu mai puteam sa spun mare lucru doar ca Miloș Forman crease un film intens tragic si sumbru si ca acesta a fost proiectat, de exemplu, 13 ani la rand intr.un cinematograf de undeva din lume. Mi.am asumat aceasta piesa pentru vineri seara, după cea mai grea si deprimanta saptamana din an, luni a fost blue monday, tocmai ca să descarc printr.o piesa si grea si intensa aceasta saptamana obositoare. Am văzut varianta cu Adrian Nicolae si Gavril Patru in rolurile principale. Am ras in prima parte ca spectacolului mai mult decât am facut.o la comedii clasice. Actorii sunt minunați, ar fi nedrept sa remarc pe cineva, rolurile sunt asumate in cel mai mic detaliu, sunt momente in care acțiunea sau dialogul se desfășura in alta zona a scenei si m.am surprins urmărind personaje aflate in planul 2 sau 3 care erau de.a dreptul delicioase. Atenția la detalii este de remarcat. Au fost minute întregi de aplauze pentru ca trupa de actori este minunata. Meciul de basket este deliciul spectacolului. Textul este superb, devine trist spre finalul părții doi, insa a fost plăcut pentru ca construcția spectacolului este armonioasa si îți dă de toate. Regie si scenografie cu univers sonor placut care pune in valoare actorii si textul. Un spectacol minunat si o trupa de actori minunați.
