Recenzii spectacole de teatru din Romania

Foarte bun! Mi-au asigurat o seara super frumoasă, am ras si m-am simtit excelent! O sa mai vin si cu colegii probabil.

O comedie spumoasă, absurdă, cu super actori 😀

Excelent spectacol, foarte buna comedia! Iar Paula Chirila e geniala, joaca vreo zece roluri si trece de la unul la altul instantaneu, cu o lejeritate si o naturalete cum rar am vazut. Acum am descoperit-o si vreau neaparat sa o mai vad si in alte productii. Si George Constantinescu este foarte bun!

O bucurie de spectacol: tinerete, libertate, frumusete - de miscare, de ritm, de cordonare-, dinamism si, deasupra si impreuna cu ele, Bolero. M-am indragostit de Andreea Gavriliu care mi-a arat groove-ul si m-a fermecat.

Fabulos! Ce tineri talentati!

Wow! Un spectacol foarte bun, niște tineri dansatori foarte talentați, adică toate ingredientele pentru o seară foarte reușită! De neratat pentru iubitorii genului

Un spectacol mai bun decât cartea

Avem nevoie de Kafka si mai ales de ritmul neaccelerat al spectacolului pentru a reflecta la relațiile umane si la cat de mult mai contează azi umanitatea si suportul oferit celor din jur cand se metamorfozează. Bravo Marius Turdeanu, si restul echipei de actori!

Not a regular evening at the theatre as zice. E Kafka pana la urma. Nu exaltezi si nu suferi, insa astepti si devii curios. Si primesti o pleiada de teme la care sa reflectezi: dezumanizarea prin interiorizare, nevoia de partenenta la familie versus limitele dragostei/ rautatii ei, conformare sau, mai bine zis, neconformare cu normele. Cel putin asa a fost pentru mine. Am simtit ca am plecat cu teme de reflexie mai mult decat cu impact emotional. Scenografia este remarcabila, in & out-ul personajelor versus permanenta camerei lui Gregor creaza o pendulare continua in jurul personajului principal. Care e unul si mai multi in acelasi timp. Vizualul a fost pentru mine punctul forte al spectacolului. Personajele se povestesc, un interesant mod de redare a nuvelei fara dialog care sta la baza piesei. Ritmul nu este dinamic, cumva cred ca e si natural asa, tensiunea este creata de un Gregor multiplicat, de camera care se roteste si creaza perspective diferite, de sunetul picaturilor ce cad in continuu pe pervaz, de lumini, de ritmicitatea diferitelor batai: ale trenului, ale bastonului, ale celor ce vor sa intre in camera. Realizare regizorala si scenica foarte bune.

O scriere ce aparține patrimoniului universal completata de o regie inspirata si o secenografie fenomenala la care se adaugă jocul grozav al trupei pun in acest spectacol toate ingredientele pentru o seara grozava. De neratat.

Splendid spectacol. Nu am vazut alte puneri in scena, insa viziunea lui Vlad Cristache, scenografia Oanei Micu si jocul actorilor sunt minunate. Trei ore de care nu te saturi. Muzica, bineinteles, intregeste spectacolul. Sper sa reusesc sa il revad. Ionut Grama, Salieri, face un rol exceptional si, alaturi de el, Tudor Vucu Dumitrescu, asemenea.

Un spectacol thriller extrem de reușit, iti va întra sub piele, remarcabila prestația Corinei Moise si Vlad Ionut Popescu!

In primul rand Corina Moise si Vlad Ionuț Popescu sunt pentru mine descoperirea momentului. Impecabili in niste roluri dificile si extrem de solicitante. Textul șmirghelos, mereu intr-o nota densa, dar usor de urmărit si foarte captivant. Regie si scenografie potrivite pentru acest spațiu mic de care beneficiază UNTEATRU. 90 de minute care au fost luuungi dar foooarte scurte.

Un spectacol cu o atmosferă apăsătoare, în care spațiul restrâns devine aproape un personaj în sine. Fiecare gest, fiecare tăcere și fiecare replică schimbă, puțin câte puțin, echilibrul fragil dintre personaje. Corina Moise, în rolul lui Agnes, are un joc extraordinar de convingător. Vulnerabilitatea, teama și nesiguranța se succed fără ca personajul să devină vreodată previzibil. Vlad Ionuț Popescu, în rolul lui Peter, păstrează permanent o doză de ambiguitate, iar tocmai această incertitudine face relația dintre cei doi tot mai tensionată. Este un spectacol intens, care își lasă neliniștea să crească aproape pe nesimțite și vorbește simplu, dar apăsat, despre frică, singurătate și nevoia omului de a găsi explicații atunci când realitatea începe să-i scape printre degete.

Un text forte dificil jucat si regizat impecabil. O abordare interesanta asupra lui Hitler, dar care a avut momente in care m-a pierdut si nu am inteles.

Dacă poți salva un om rău înainte ca el să devină ceea ce va deveni, ai dreptul să refuzi? Binele și răul nu sunt întotdeauna ușor de recunoscut, iar un simplu gest de compasiune poate avea uneori consecințe imposibil de anticipat. Prin umor negru și absurd, spectacolul demitizează figura dictatorului, coborându-l la nivelul unui om obișnuit, vulnerabil și măcinat de nevoia de validare. Astfel, arată cât de periculos poate deveni un individ aparent ridicol și neînsemnat atunci când își transformă frustrările în ură și dorință de putere. Sebastian Marina are o prestație remarcabilă în rolul lui Hitler, surprinzând vulnerabilitatea, ridicolul și pericolul personajului.

Foarte placut. Jocul lui Sorin Miron si Corina Moise foarte bun, regia lui Hutuleac remarcabila

Nu prea mi-a placut. Nu e ceva de ocolit neaparat, dar am simtit ca se putea scoate mai mult

Cabaret, un specacol plin de viata si de culoare, o explozie artistica in care costumele, muzica si atmosfera de bal mascat decadent sunt perfect alese de catre Razvan Mazilu. Sensibilitatea interpretarii scenice a actorilor te face sa te simti parte din spectacol, astfel incat simti emotia traita atunci si la cateva zile dupa ce ai vizionat. Ciudat de interesant e ca l-am vazut acum 2 ani si acum cand scriu imi revin trairile de atunci din sala. Daca aveti ocazia, nu e de ratat.