Meciul de handbal

Am mai spus asta,nu îmi plac musicalurile. Cu mici excepții este a doua ora când plec incantat de acest gen. Dinamism grozav si bine controlat. Coregrafie inedita si adaptata minunat. Muzica originala. Interactiune cu publicul pentru a completa experienta senzoriala. Sunt ingredientele care cresc nota. Povestea este simpla si fara adancimi nebănuite, jocul in sine de un nivel mai scazut, finalul mai puțin fericit si cu o nota de optimism usor forțat. Ce contează este Rezultatul general, imaginea si energia minunata cu care pleci acasa. Felicitări pentru ideea de a face o asemenea combinație si felicitări pentru ducerea la mai mult decat bun sfârșit autor roluri cu un angajament fizic intens.

Si a venit primul spectacol pe 2026! Toata familia, deci si copiii adolescenti in galerie la acest meci de handbal fara oponent dinainte cunoscut…..

Poate un spectacol de autor care isi doreste sa acopere prea multe subiecte si nu reuseste decat pe fiecare partial. La inceput prea dificil de pozitionat, apoi prea zgomotos si la final greu de anticipat inspre un final cu semnificatie…..poate dupa mai multe reprezentatii legatura intre tinerii actori, coregrafia si ritmul se vor coordona mai bine pentru ca parca asta a lipsit….Echipa…convergenta intr-un act artistic unitar pe care se construieste emotia si mesajul….dar vorba lui Pierre de Coubertin ca tot e despre sport: "Ai învins? Continuă! Ai pierdut? Continuă!"