---
source: "StageReview"
canonical: "https://stagereview.ro/teatre/opera-nationala-romana-timisoara"
title: "Opera Națională Română Timișoara"
location: "Timisoara"
route_name: "discover.theaters.show"
generated_at: "2026-10-31T03:35:52+02:00"
content_type: "theatre-venue"
---

![Opera Națională Română Timișoara](/storage/theaters/logos/KSV0ciFRqVAhNjH1I1uVQkp85YOoyxkWxgoFnuUx.jpg) Opera Națională Română Timișoara
=======================================

 Str. Mărășești nr. 2

 • Timisoara

 [0256433020](tel:0256433020)

 • [Website](https://www.ort.ro/)

 Spectacole Actori

 [![Dancing Queen](https://stagereview.ro/images/placeholder.png) ### Dancing Queen Coregrafie, Balet Inspirată din viața și universul artistic al lui Freddie Mercury, spectacolul aduce pe scenă o poveste despre exces, strălucire, vulnerabilitate și nemurire, exprimată prin limbajul dansului. Structurată în tablouri contrastante, povestea urmărește transformarea lui Freddie Mercury în carismaticul solist al trupei Queen. Coregrafia surprinde explozia de energie, libertate și individualitate care i-au definit ascensiunea, plasând artistul în centrul unui univers dominat de sunet, ritm și expresivitate, alături de o serie de personaje cu roluri simbolice, care reflectă diferite dimensiuni ale identității sale. Astfel, spectacolul explorează tensiunea dintre persoana scenică și identitatea privată—contrastul dintre idolul extravagant și figura profund umană, marcată de vulnerabilitate, îndoială și singurătate.](https://stagereview.ro/spectacole/opera-nationala-romana-timisoara/dancing-queen "Dancing Queen") [![Micuța Dorothy](https://stagereview.ro/images/placeholder.png) ### Micuța Dorothy Spectacol Pentru Copii „Micuța Dorothy e fata care a zburat cu ciclonul și care a găsit drumul înapoi spre casă. Este povestea mea, a ta, a lui, a ei, a noastră. Dorothy ar putea fi prietena unui prieten, prieten bun cu un alt prieten, cunoscut de-al altor cunoscuți. Poate povestea o știi deja de la cineva care a auzit-o de la altcineva. Nimeni nu-și mai amintește unde, când și de la cine a auzit-o. Care Dorothy? De altfel nu e deloc ușor să te trezești, așa, deodată, în alt univers, să te împrietenești cu atâtea personaje nemaipomenite, să răzbați împotriva tuturor obstacolelor, să înfrunți vrăjitoare și să te lupți cu maimuțe înaripate, sau să te înfățișezi unui mărit vrăjitor cu gândul mereu spre destinație, cu încredere în destinul tău, gata să depășești orice obstacol îți rezervă călătoria. Ți-ai mai păstra atunci curajul, judecata sau inima? Ai mai ține minte drumul spre casă? La prima impresie, Dorothy poate părea doar un copil, dar e un copil care înfruntă multe. Iar dacă în continuare nu-i recunoști povestea, este pentru că drumul înapoi la copilărie, la tine însuți, este mereu lung și întortocheat, presărat cu obstacole la tot pasul, magicieni, vrăjitoare și maimuțe înaripate. Concluzia este ca într-o poveste nu știi niciodată unde te arunca ciclonul.” Ștefan Munteanu](https://stagereview.ro/spectacole/opera-nationala-romana-timisoara/micuta-dorothy "Micuța Dorothy") [![Nabucco](https://stagereview.ro/images/placeholder.png) ### Nabucco Operă SUBIECTUL Acțiunea se petrece la Ierusalim și în vechiul Babilon. ACTUL I Tabloul I Ierusalim „Așa grăit-a Domnul, voi da orașul pe mâna regelui Babilonului care-l va nimici prin foc!” Evreii au fost înfrânți de către armatele lui Nabucodonosor. Refugiați în templul lui Solomon din Ierusalim, ei își plâng libertatea pierdută, înălțând rugi lui Jehova - prea măritul lor Zeu. În rândul evreilor se află ostatică fiica lui Nabucco, Fenena, venită din Babilon alături de alesul inimii sale, evreul Ismaele. Acesta aflându-se la curtea lui Nabucco în calitate de trimis al regelui evreilor, fusese întemnițat însă Fenena reușește să-l elibereze și fuge cu el din Babilon. Însoțită de ostași, Abigaille, cealaltă fiică a lui Nabucco, pătrunde în templu unde îi întâlnește pe Fenena și pe Ismaele. Și ea îl iubește pe Ismaele, căruia îi garantează viața, cerându-i în schimb iubirea, dar tânărul evreu o refuză. Nabucco, regele învingător, pătrunde și el în templu. În fața acestei profanări, marele profet Zaccaria, ridică pumnalul vrând să o omoare pe Fenena sub ochii tatălui ei, dar brațul îi este oprit de Ismaele. Nabucco poruncește distrugerea Ierusalimului și luarea poporului evreu în captivitate. ACTUL II Tabloul II Evreii prizonieri se află acum în Babilon. Găsind un vechi pergament secret, Abigaille află că nu este fiica lui Nabucco, ci doar o sclavă pe care el o adoptase. Tabloul III Hulitorul „… și trăsnetul cerului va cădea peste cei răi!” În Babilon, profetul Zaccaria e cufundat în rugăciune. Preoții leviți, închiși și ei în Babilon, îl condamnă pe Ismaele pentru că și-a trădat credința ebraică. Sosește falsa veste a morții lui Nabucco pe câmpul de luptă. Înainte de a pleca acesta îi încredințase Fenenei tronul. Acum Abigaille îi pretinde surorii sale coroana, dar Nabucco revine. Îmbătat de nimbul atâtor cuceriri, Nabucco se proclamă pe sine singurul Zeu și stăpânul absolut al Universului. Nesăbuitul său gest este pedepsit și un fulger face să cadă coroana de pe capul lui Nabucco. Regele își pierde mințile. „Cerul l-a pedepsit pe semeț” spune profetul Zaccaria. Abigaille ridică de jos coroana regală și și-o așază pe cap cu un gest mândru și hotărât afirmând: „splendoarea lui Baal strălucește veșnic!”. ACTUL III Tabloul IV Profeția „Iar fiarele sălbatice ale deșertului își vor face vizuină in Babilon!” Abigaille se află pe tron. Marele preot al lui Baal îi prezintă sentința de condamnare la moarte a tuturor evreilor. Sub presiunea fiicei sale, Nabucco, slab și cu mințile rătăcite semnează pergamentul. Stăpână pe situație, Abigaille poruncește gărzilor să-l aresteze pe nefericitul rege. Acesta își caută cea de-a doua fiică, pe Fenena, dar află cu groază că aceasta urmează să moară împreună cu ceilalți evrei. Tabloul V În captivitate, departe de patria lor, evreii își deplâng soarta amară, intonând celebrul cor „Va pensiero” în timp ce marele lor profet Zaccaria se străduiește să le alunge deznădejdile rostind: „leul lui Iuda va triumfa asupra Babilonului care va fi distrus!”. ACTUL IV Tabloul VI Idolul sfărâmat „Baal e înfrânt; idolul său e sfărâmat în bucăți!” Nabucco, trezindu-se dintr-un vis urât în temnița unde fusese aruncat de Abigaille, aude voci care cereau condamnarea la moarte a Fenenei. Acum își dă seama în ce capcană a fost atras de Abigaille. Recăpătându-și prin minune divină puterile, Nabucco, alături de slujitorul său Abdalo și de câțiva ostași credincioși, pornesc să o salveze pe Fenena și pe ceilalți oameni nevinovați trimiși la moarte de Abigaille și de Marele Sacerdot, preot al războiului. Tabloul VII Din fericire, Nabucco ajunge la timp și redă evreilor mult așteptata libertate, poruncind să fie distrusă statuia războinicului zeu Baal, care le-a adus atâtea nenorociri. Abigaille care băuse otravă vine să ceară iertare, regretând în fața morții crimele săvârșite. Zaccaria îl slăvește pe Nabucco, acum slujitor al lui Jehova, „Regele Regilor”.](https://stagereview.ro/spectacole/opera-nationala-romana-timisoara/nabucco "Nabucco") [![Scripcarul pe acoperiș](https://stagereview.ro/images/placeholder.png) ### Scripcarul pe acoperiș Musical SUBIECTUL O lecție de viață! Scripcarul pe acoperiș prezintă povestea unei comunități de evrei din care face parte și Tevye, lăptarul, personajul principal, un om simplu care locuiește în satul Anatevka din Rusia împreună cu soția sa Golde și cele cinci fiice. În timp ce Tevye se confruntă cu problemele vieții cotidiene și cu dificultăți financiare în ciuda faptului că trudește din greu, Golde este preocupată ca pețitoarea satului, Yente, să găsească o „partidă bună” pentru una dintre cele trei fiice mai mari. („bogat pentru a fi pe placul mamei și citit pentru a fi pe placul tatălui”). Viața lor de familie își urmează cursul firesc în spiritul respectului pentru tradiția culturală și religioasă a comunității de evrei din care fac parte și care trăiesc alături de ruși în satul lor. Dar tradiția din sânul micuței comunități este amenințată de vâltoarea schimbărilor de mentalitate. Fetele lui Tevye se îndrăgostesc și doresc să-și aleagă soțul, să se mărite din dragoste, ceea ce contravine tradiției evreiești. Fiica cea mare Tzeitel refuză să se căsătorească cu un om bogat dar cam bătrân, fiind îndrăgostită de un tânăr sărac, Hodel își urmează iubitul ales (un idealist revoluționar) în îndepărtata Siberie iar Hava nu vrea să-și ia un soț evreu, pentru că nu îi place nici unul, îndrăgostindu-se de Fyedka care este de altă religie. Această îndepărtare de tradiție va coincide cu un eveniment social cu impact major asupra membrilor comunității evreiești din sat - Pogromul - care a fost o realitate a Rusiei țariste, prin care evreii erau nevoiți să-și părăsească locurile natale și să pornească într-o pribegie al cărei sfârșit era greu de prevăzut. O clipă în care istoria din nou răbufnește asupra „poporului ales” forțându-l spre un nou exod „... Da, știu, suntem poporul ales! Dar mi-aș dori Doamne...”, spune Tevye într-unul din multele momente în care stă de vorbă cu Dumnezeu, „ca din când în când să-i mai alegi și pe alții”. De fapt, divinitatea este o prezență constantă în viața de zi cu zi a evreilor din Anatevka, prezență pe care o descoperim pe parcursul desfășurării acțiunii în dialoguri deosebit de savuroase în care cu subtilitate se împletește amărăciunea, înțelepciunea și umorul evreiesc. Umor pe care îl folosesc ca o supapă de salvare în fața momentelor de cumpănă. Menit să distrugă cultura evreiască, Pogromul a avut un efect diametral opus generând o reîntoarcere la realele valori tradiționale.](https://stagereview.ro/spectacole/opera-nationala-romana-timisoara/scripcarul-pe-acoperis "Scripcarul pe acoperiș") [![Don Giovanni](https://stagereview.ro/images/placeholder.png) ### Don Giovanni Dramă SUBIECT Actul I În fața casei Comandorului, Leporello se plânge de soarta sa, sătul de aventurile stăpânului său. Don Giovanni, urmărit de Donna Anna după o tentativă de seducție, este surprins de Comandor (tatăl Annei), pe care îl ucide într-un duel. Devastată, Anna jură răzbunare alături de logodnicul ei, Don Ottavio. Întâlnirea cu Donna Elvira, soția îndrăgostită dar abandonată a lui Don Giovanni după doar trei zile de la căsătorie, scoate la iveală viața libertină a eroului, ilustrată în celebra „aria catalogului” (Madamina, il catalogo è questo), în care Leporello enumeră nesfârșitele sale cuceriri. Într-un cadru festiv, la nunta Zerlinei cu Masetto, Don Giovanni își alege o nouă victimă. Printr-un duet seducător (La ci darem la mano), încearcă să o cucerească pe Zerlina, dar este întrerupt de Donna Elvira. Curând, Donna Anna îl recunoaște drept ucigașul tatălui ei, iar împreună cu Ottavio și Elvira jură să-l pedepsească. La balul din palatul lui Don Giovanni planul său de seducție este brusc întrerupt. Confruntat de cei trei adversari, Don Giovanni reușește totuși să scape, ignorând orice consecință. Actul al II-lea Don Giovanni își continuă jocurile deghizându-se în Leporello pentru a o înșela pe Donna Elvira și a seduce o nouă femeie. Între timp, Masetto, în căutare de răzbunare, este păcălit și bătut, fiind apoi consolat de Zerlina (în aria Vedrai, carino). Confuziile se amplifică atunci când Leporello, deghizat în stăpânul său, este prins de către Anna, Ottavio, Zerlina și Masetto, care îl caută pe Don Giovanni, și scapă cu greu dezvăluindu-și identitatea. În cimitir, la mormântul Comandorului, Don Giovanni își povestește aventurile cu aceeași nepăsare și, sfidând orice teamă, invită statuia acestuia la cină. Spre groaza lui Leporello, chipul de piatră acceptă, iar o voce amenințătoare îi prevestește sfârșitul. În palatul său, în timpul ospățului, Don Giovanni rămâne la fel de frivol în timp ce fredonează o arie din opera „Nunta lui Figaro” (Non più andrai), ignorând implorările Donnei Elvira de a-și schimba viața. Apariția neașteptată a statuii Comandorului transformă scena într-un moment de judecată: chemat să renunțe la atitudinea și comportamentul său, Don Giovanni refuză cu îndrăzneală. Ca urmare, în clipa în care este atins de statuie, Don Giovanni este cuprins de fiorul morții. Opera se încheie cu reafirmarea: Cine trăiește fără măsură sfârșește fără scăpare – iar jocul se încheie când destinul intră în scenă.](https://stagereview.ro/spectacole/opera-nationala-romana-timisoara/don-giovanni "Don Giovanni") [![Contesa Maritza](https://stagereview.ro/images/placeholder.png) ### Contesa Maritza Comedie Romantică, Operetă Datoria unei operete este să fascineze, să genereze uimire și admirație și să aducă zâmbetul pe chipurile tuturor, iar Contesa Maritza și-o împlinește cu prisosință. Cântată în premieră la Theater an der Wien, la 28 Septembrie 1924, partitura însumează toate calitățile unei comedii romantice, însă în veselia și optimismul afișat dezvăluie emoții neașteptate, născute din umbrele istoriei din spatele ei. Când Emmerich Kálmán a scris Contesa Maritza, elitismul și eleganța Imperiului austro-ungar au fost spulberate de Primul Război Mondial, Europa ducând dorul farmecului și al veseliei unui trecut, în care viețile și speranțele erau încă intacte. În strânsă legătură cu evenimentele vremii, cu eroi ale căror destine se regăsesc în toate colțurile imperiului, în lumea reală a anilor de după război, Contesa Maritza este un spectacol de neratat: un festin vizual, o muzică în care abundă melodii molipsitoare, o poveste predictibilă, demnă de o operetă și, nu în ultimul rând, un divertisment, care păstrează exuberanța și efervescența anilor ’20. Tânăra și fermecătoarea Maritza este uluită și înspăimântată. Ca să se ferească de alaiul de pretendenți, a păcălit o lume întreagă, pretinzând că este logodită cu un oarecare Zsupán - un nume care i-a venit primul în minte, personaj fictiv din Voievodul țiganilor de Johann Strauss - care trăiește doar în fantezia ei. Însă în mod paradoxal, un Koloman Zsupán apare în carne și oase, iar Maritza este pusă în fața unei adevărate dileme: se ascunde în continuare sau renunță la mascaradă? Kálmán a iubit operetele lui Johann Strauss și s-a inspirat din Văduva veselă a lui Franz Léhar, însă partiturile sale au o savoare aparte, fiind străbătute de melodii fantastice, inspirate din vitalitatea csárdás-ului și a lumii sonore de la granițele de imperiu. Ca fin cunoscător al tradițiilor lăutărești, pe care le-a asimilat și afișat apoi cu naturalețe, el a îmbinat cu o aparentă facilitate sentimentalismul Vienei cu ritmurile, culorile și energiile Ungariei natale. Însă nu în ultimul rând, l-a admirat și l-a iubit pe Giacomo Puccini, arcuirile sale melodice fiind comparabile cu ale acestuia, în timp ce orchestra lui, extrem de rafinată și plină de culoare, dezvăluie un nivel de complexitate ce depășeste cu mult statutul simplu de acompaniament al vocii. Într-un decor inspirat de lumea fizică și emoțională a Maritzei, susținut de costume care sugerează grația și eleganța unei epoci plină de culoare, vă chemăm să descoperiți alături de noi această lume a iubirii, a spiritului, a nevoii de a visa...](https://stagereview.ro/spectacole/opera-nationala-romana-timisoara/contesa-maritza "Contesa Maritza") [![La Bayadère (Baiadera)](https://stagereview.ro/images/placeholder.png) ### La Bayadère (Baiadera) Balet Considerat părintele baletului clasic rus, coregraful francez Marius Petipa a marcat profund repertoriul baletului cu lucrări de neuitat precum Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci. Printre creațiile sale, La Bayadère (care a avut premiera pe 23 ianuarie 1877 la Teatrul Imperial Bolshoi Kamenny) se distinge ca cea mai faimoasă operă exotică, plasată în India antică și explorând tema exotismului oriental, foarte populară în baletul secolului al XIX-lea. Petipa avea o experiență vastă cu baletele inspirate de India. A dansat în Le Dieu et la Bayadère la Bordeaux, iar prima sa soție, Maria, interpretase acest balet într-o reluare la Sankt Petersburg în 1854. De asemenea, Petipa a declarat că a coregrafiat dansuri pentru Zina Richard în rolul de bayadère la Opera din Paris în 1856 și cunoștea baletul Sacountala, creat de fratele său, Lucien, inspirat din piesa poetului indian Kalidasa și prezentat la Paris în 1858. Printre aceste lucrări care se presupun a fi influența baletului La Bayadère, un alt posibil factor de inspirație a fost vizita Prințului de Wales în India în 1875, un eveniment intens promovat în Europa la acea vreme. Libretul La Bayadère a fost scris de Serghei Kudekov, deși, ani mai târziu, Petipa și-a revendicat întreaga autorie. Deși acțiunea La Bayadère se desfășoară în India antică, muzica lui Ludwig Minkus nu include aproape deloc elemente autentice de dans sau muzică indiană, nici măcar în momentele dedicate personajelor. Baletul reflectă, de fapt, o interpretare a Orientului Sudic prin perspectiva europeană a secolului al XIX-lea. Unele fragmente din partitura lui Minkus sugerează vag un sunet oriental, însă muzica rămâne un exemplu clar de musique dansante caracteristică epocii, incluzând o succesiune de polci melodioase, adagio-uri, valsuri vieneze și alte forme muzicale similare. Coregrafia lui Petipa, în aceeași notă, introduce detalii care sugerează atmosfera indiană, dar rămâne fidelă stilului clasic al baletului.](https://stagereview.ro/spectacole/opera-nationala-romana-timisoara/la-bayadere-baiadera "La Bayadère (Baiadera)") [![Hänsel și Gretel](https://stagereview.ro/images/placeholder.png) ### Hänsel și Gretel Operă Când în iarna anului 1889, Adelheid Wette i-a cerut fratelui său, Engelbert Humperdink, să scrie un cântec pe versurile „Brüderchen, komm tanz mit mir” („Frățioare, vino să dansezi cu mine”), un text pe care îl adaptase liber, din basmul „Hänsel și Gretel”, pentru spectacolul de sărbători al familiei, reușita micii partituri i-a îndemnat pe ambii să transforme povestea și să extindă muzica. La început, într-o piesă de teatru cu cântece pentru copii, apoi într-o adevărată operă de basm, pentru mari și mici. Adelheid a împletit cu pricepere textele poeziilor simple pentru copii, cu acelea populare, adoptate literal, precum și cu citate din basmele fraților Grimm. Iar Engelbert a preluat mai întâi, dintr-o colecție pentru copii, două cântece populare și a inventat și a adăugat apoi melodii „în ton popular”, la fel de simple și de frumoase, a îmbrăcat libretul, imaginat de sora lui, într-o muzică deliberat copilăroasă, pe care l-a încorporat însă într-o compoziție orchestrală dramatică, în care a utilizat întregul instrumentar al romantismului târziu. Îmbrăcată acum în veșminte simfonice, rima de grădiniță va servi ca sursă de motive pentru scene întregi. O realizare nemaiîntâlnită până acum, un spectacol inconfundabil, catalogat de inspiratul Oskar Bie, drept „căsuța crocantă a polifoniei germane”. Partitura a fost cântată în premieră la 23 decembrie 1892, la Teatrul din Weimar, sub bagheta lui Richard Strauss. Inspirat din naivitatea și imagistica basmului fraților Jakob și Wilhelm Grimm, textul libretului semnat de Adelheid conține motive individuale preluate și din alte povești ale acestora, aventura celor doi copii virtuoși și descurcăreți, care se salvează singuri din circumstanțe nefaste, fiind populată de îngeri și santinele, de Omul de nisip și Zâna Rouă, care veghează protector și prietenos asupra lor. În așteptarea părinților, singuri și flămânzi în căsuța lor din pădure, Hänsel și Gretel se joacă și dansează, cu gândul la ulciorul cu lapte, surpriza pe care au descoperit-o și pe care o așteaptă, odată cu întoarcerea mamei. N-au lucrat și nu au împletit mături, iar din greșeală și ulciorul se sparge și singura hrană din casă se risipește. Sosită acasă, mama îi dojenește și plină de supărare, îi îndeamnă să culeagă căpșuni în pădurea întunecată. Copiii se pierd în ea, îi întâlnesc pe Omul de nisip și Zâna Rouă și dau peste o casă de turtă dulce, cu ferestre din vată de zahăr. Oare cine locuiește în căsuța apetisantă? Dar se vor descurca ei să găsească drumul de întoarcere? Cea mai minunată experiență de teatru muzical vă așteaptă acum la OPERĂ, locul în care vă dăm întâlnire cu fantastica aventură a prietenilor noștri, Hänsel și Gretel, în călătoria lor prin pădurea fermecată!](https://stagereview.ro/spectacole/opera-nationala-romana-timisoara/hansel-si-gretel "Hänsel și Gretel") [![Sărbătoarea muzicii](https://stagereview.ro/images/placeholder.png) ### Sărbătoarea muzicii „Sărbătoarea muzicii” este un recital dedicat Sfintei Cecilia, patroana muzicii și a muzicienilor, celebrată în fiecare an în 22 noiembrie. Într-o atmosferă de sărbătoare, artiștii Operei Naționale Române din Timișoara vor aduce în prim-plan frumusețea și emoția muzicii, într-un omagiu adus artei care unește oamenii. Lucrări din creația compozitorilor: Wolfgang Amadeus Mozart, Serghei Rahmaninov, Giuseppe Verdi, Georg Friedrich Händel, Giacomo Puccini, Franz Lehár, Gaetano Donizetti.](https://stagereview.ro/spectacole/opera-nationala-romana-timisoara/sarbatoarea-muzicii "Sărbătoarea muzicii") [Antonela Barnat](https://stagereview.ro/spectacole?actori=antonela-barnat) [Sebastian Balaj](https://stagereview.ro/spectacole?actori=sebastian-balaj) [Diana Chirilă](https://stagereview.ro/spectacole?actori=diana-chirila) [Ovidiu Rusu](https://stagereview.ro/spectacole?actori=ovidiu-rusu) [Alin Radu](https://stagereview.ro/spectacole?actori=alin-radu) [Mirabela Zonai](https://stagereview.ro/spectacole?actori=mirabela-zonai) [Cecilia Bassetto](https://stagereview.ro/spectacole?actori=cecilia-bassetto) [Carla Dukai](https://stagereview.ro/spectacole?actori=carla-dukai) [Codruța Bălan](https://stagereview.ro/spectacole?actori=codruta-balan) [Antonin Faraut](https://stagereview.ro/spectacole?actori=antonin-faraut) [Gustavo Ferreira](https://stagereview.ro/spectacole?actori=gustavo-ferreira) [Andreea Mirea](https://stagereview.ro/spectacole?actori=andreea-mirea) [Adam Sanchez](https://stagereview.ro/spectacole?actori=adam-sanchez) [Gelu Dobrea](https://stagereview.ro/spectacole?actori=gelu-dobrea) [Cristina Vlaicu](https://stagereview.ro/spectacole?actori=cristina-vlaicu) [Gabriella Varvari](https://stagereview.ro/spectacole?actori=gabriella-varvari) [Laura Mărginean](https://stagereview.ro/spectacole?actori=laura-marginean) [Marius Goșa](https://stagereview.ro/spectacole?actori=marius-gosa) [Adrian Zaharia](https://stagereview.ro/spectacole?actori=adrian-zaharia) [Bogdan Zahariea](https://stagereview.ro/spectacole?actori=bogdan-zahariea) [Ana-Maria Stănoia](https://stagereview.ro/spectacole?actori=ana-maria-stanoia) [Darius Agrima](https://stagereview.ro/spectacole?actori=darius-agrima) [Maya Matei](https://stagereview.ro/spectacole?actori=maya-matei) [Dragutin Matić](https://stagereview.ro/spectacole?actori=dragutin-matic)

Scanează și descarcă aplicația

 [![Cod QR pentru descărcarea aplicației StageReview](https://stagereview.ro/images/mobile-app/app-qr.svg)](https://stagereview.ro/app) iOS și Android