Teatrul Evreiesc de Stat

După 25 de ani împreună, Elimeleh instalatorul și soția sa, Shifra, foști rezidenți ai unui kibbutz, pregătindu-se pentru căsătoria fiicei lor, Ayala, descoperă că este posibil să nu fie căsătoriți oficial. În 1963, la premiera de pe Broadway, Kișon explica într-un interviu succesul fenomenal: „Piesa este despre viața oamenilor obișnuiți – familia unui instalator. Este important și are sens să scrii despre oameni obișnuiți, pentru că regii și președinții vin și pleacă, dar instalatorul rămâne mereu. Acest lucru îl face cel mai important om de pe pământ!”

Alice în țara minunilor este o dramatizare după Lewis Carroll, care spune povestea fantastică a lui Alice în lumea minunilor, cu muzică originală și o regie adaptată pentru teatru.

O comedie turbulentă, trăsnită, turbată despre o femeie cu doi amanți căsătoriți și despre aiuritoarele complicații ale unui triunghi amoros ilicit cu tendințe pentagonale. Povestea urmărește pe Harriet, care jonglează cu doi bărbați până când o entorsă suferită de unul dintre ei riscă să-i dea peste cap delicata echilibristică a relațiilor.

Un romancier are în sfârşit succes cu romanul său autobiografic, dar exact când cariera lui e pe val, căsătoria, prietenii şi sănătatea tatălui său intră vertiginos în declin. ”Brooklyn Boy” prezintă cariera scriitorului Eric Weiss, al cărui roman autobiografic devine bestseller, în timp ce viața sa personală e compromisă. Soţia îl părăseşte, tatăl bolnav este internat în spital, prietenul lui din copilărie crede că l-a trădat. O privire amuzantă și emoţionantă asupra familiei, prietenilor şi a succesului. O piesă inteligentă, provocatoare, care atinge resorturile intime ale fiecăruia, demonstrând ştiinţa dramaturgului american în a descifra psihologia relaţiilor.

„Bună seara, domnule Wilde!” este un musical bazat pe piesa „Ce înseamnă să fii Onest?” de Oscar Wilde, o comedie bine făcută care ironizează societatea victoriană londoneză. Montarea de la Teatrul Evreiesc de Stat aduce o revizitare estetică a universului victorian, cu un joc regizoral subtil care evidențiază moravurile și măștile sociale, acompaniată de muzică molipsitoare.

„Cântarea Cântărilor” („Shir Hashirim”) este o odă a iubirii, compusă de Regele Solomon, considerată un superlativ al artei literare evreieşti, înţeleasă drept „Cântarea prin excelenţă”, „Cântarea cea mai frumoasă” sau „Cântarea cea mai sacră”. Spectacolul, în regia lui Alexander Hausvater, pune accent pe memorie și recrearea realității sociale, politice și istorice prin cantecele lui Solomon, într-o odisee feerică modernă care explorează iubirea ca o armă puternică în contextul războiului și păcii.

Spectacolul „Cartea lui Ruth” de Mario Diament spune povestea emigrantei evreice Ruth, suferindă de Alzheimer, inspirată de mama autorului. Ruth a emigrat în Argentina cu câțiva ani înainte ca familia sa să fie distrusă de Holocaust. Piesa explorează conflictul interior al lui Ruth între amintirea țării natale, Polonia, și noua viață în Argentina, reflectând lupta dintre trecut și prezent, amintire și uitare.

„Cele mai frumoase zile ale tineretii mele” este o dramatizare de Liana Ceterchi după jurnalul Anei Novac, o supraviețuitoare a Holocaustului. Spectacolul explorează ororile Holocaustului prin amintirile dramatice ale Anei Novac, povestite de Maia Morgenstern, în timp ce alți actori reconstituie momente din carte.

„Cioburi de oglindă” este un spectacol de muzică și poezie care explorează adevărul multiplicat în mii de ipostaze printr-un conflict între un ziarist în căutare de senzațional și o actriță bătrână, îndurerată și izolată. Este o întâlnire tensionată ce dezvăluie un adevăr crud, dincolo de cuvinte, măști și convenții.

Contemporani şi inspirându-se din viaţa zbuciumată a sfârşitului de secol XIX din estul Europei, Caragiale și Șalom Alehem au multe zone literare comune, fapt care îi individualizează cultural. Spectacolul pune în evidenţă aceste apropieri simbolice, iar tranziţia între cele două lumi literare este realizată prin călătoria cu trenul, mijloc de transport care a revoluţionat viața de zi cu zi din epocă, fiind şi temă literară centrală pentru ambii autori: socializare, cunoaştere, salvare, fugă şi amuzament în acelaşi timp.