--- source: "StageReview" canonical: "https://stagereview.ro/teatre/teatrul-national-cluj-napoca" title: "Teatrul National Cluj-Napoca" location: "Cluj-Napoca" route_name: "discover.theaters.show" generated_at: "2026-10-12T06:59:55+03:00" content_type: "theatre-venue" --- ![Teatrul National Cluj-Napoca](/storage/theaters/logos/01K6Q9Z3SP50R90F9G3C0JC51P.png) Teatrul National Cluj-Napoca ============================== P-ta Stefan cel Mare nr. 20 • Cluj-Napoca [0264 592 826]() • [Website](https://www.teatrulnationalcluj.ro/) Spectacole Actori [![AM BOMBARDAT NEW HAVEN](https://stagereview.ro/storage/2588/conversions/0766_b6a48-thumb.webp) ### AM BOMBARDAT NEW HAVEN Dramă, Metateatru, Anti Război (2) Bazat pe eterna simbioză dintre artă și viață, textul lui Heller reprezintă o demonstrație a forței teatrului în confruntarea deseori traumatică cu realitatea. O echipă de actori pregătește un spectacol generic despre război, iar frenezia lor performativă se amplifică treptat până ce ficțiunea asaltează și ultima redută a lumii concrete, care la rândul ei luptă pentru a-și restabili dominația asupra scenei. Ținuți din scurt de prezența intransigentă a Maiorului, prin intermedierea ezitantului Căpitan Starkey, toți actorii din escadrilă știu că le va veni rândul să piloteze avioane kamikaze peste orașe selectate aleatoriu, ce trebuie distruse din motive neștiute, dictate de legile enigmatice ale războiului. Ordinea și disciplina sunt însă dinamitate de Sergentul Henderson, care pur și simplu refuză să-și mai joace sacrificiul, după dispariția aparent reală a unui coleg de distribuție. Regizorul László Bocsárdi explorează ambivalența actului teatral, expunându-ne fragilitatea condiției de spectator, nu numai în raport cu ficțiunea scenică, ci mai ales cu prezentul de lângă noi, de care am învățat să ne detașăm „ca la teatru”. Într-o montare dinamică, plină de umor negru, povestea actorilor pierduți în rolurile de soldați ne responsabilizează ca public al unei istorii care ne asediază.](https://stagereview.ro/spectacole/teatrul-national-cluj-napoca/am-bombardat-new-haven "AM BOMBARDAT NEW HAVEN") [![MINUNATA LUME NOUA A DOMNULUI HARPAGON](https://stagereview.ro/storage/1680/conversions/0772_1187f-thumb.webp) ### MINUNATA LUME NOUA A DOMNULUI HARPAGON Comedie, Dramă (1) În Minunata lume nouă a domnului Harpagon de Michele Santeramo, faimosul personaj din Avarul lui Molière se emancipează de sub tirania primului său autor și își croiește un nou destin printre noi, spectatorii, pe care ne ia drept complici și confidenți. După trauma de a-i fi fost furat cufărul cu bani spre sfârșitul comediei care l-a consacrat în urmă cu trei secole, acesta își reconsideră modelul de afaceri, devenind, dintr-un cămătar meschin, un capitalist rapace.](https://stagereview.ro/spectacole/teatrul-national-cluj-napoca/minunata-lume-noua-a-domnului-harpagon "MINUNATA LUME NOUA A DOMNULUI HARPAGON") [![MAȘINIȘTII](https://stagereview.ro/storage/30206/conversions/0754_7cad5-thumb.webp) ### MAȘINIȘTII Comedie, Dramă, Tragicomedie (1) „Mașiniștii" aduce în lumina reflectoarelor destinul celor ce obișnuiesc să rămână în umbră. Doi profesioniști ai scenei – doi mașiniști – se surprind, în rutina precipitată care precede un spectacol, practicând jocul teatrului în absența publicului. Ce începe drept joaca de-a teatrul se transformă treptat în act autentic de creație, iar scena goală devine locul unei regândiri profunde asupra vieții, limitărilor și potențialului ratat. Piesa lui George Lungoci, într-o regie lejeră și captivantă semnată Dragoș Pop, explorează în registru comic și plin de umor raportul complex dintre teatru și realitate. Spectacolul funcționează ca o satiră asupra stereotipurilor din lumea teatrului și a imposturii din societate, dar și ca o introspecție asupra eșecului și succesului, despre deciziile care modeleaza destinul. Prin dezinvoltura și talentul actorilor Ovidiu Crișan și Sorin Misirianțu, „Mașiniștii" devine un omagiu elegant adus celor nevăzuți, dar esențiali – o meditație cu haz și rigoare asupra raportului dintre vizibil și invizibil, entre vocație și diletantism.](https://stagereview.ro/spectacole/teatrul-national-cluj-napoca/masinistii "MAȘINIȘTII") [![CÂNTECE DE SPERIAT FRICA](https://stagereview.ro/storage/30204/conversions/0762_d4480-thumb.webp) ### CÂNTECE DE SPERIAT FRICA (1) Prietenul de la chitara electrică: Prietena de la lumini și de la regia tehnică: E o încercare de a „traduce” în cântec o mică parte a universului Hertei Müller, e privirea cu care i-am citit textele și rezultatul felului în care am simțit poezia ființei ei puternice și fragile. Micul spațiu al sălii Euphorion îi invită pe spectatori în interiorul lumii propuse de noi, printre cuvinte, lumini, pași, respirații, instrumente, întâmplări, personaje și batiste. ne invită să pătrundem într-un univers intim, să îl explorăm empatic și să îl recunoaștem în cele din urmă ca parte din noi înșine. Oferind o captivantă interpretare muzicală a biografiei Hertei Müller, reconstituită din varii texte semnate de aceasta, Ada Milea construiește o poveste în versuri despre suferința exilului, despre formele distorsionate pe care le îmbracă iubirea într-o lume a extremelor și despre împăcarea cu micile noastre istorii personale, mai ales sub presiunea istoriei mari, adesea lipsite de scrupule. (Anca Hanu) își trăiește viața sub spectrul unui război deja încheiat, care însă a lăsat în urma lui forța aproape la fel de distructivă a dictaturii comuniste. Personajele care trăiesc în memoria protagonistei devin prelungiri ale ființei sale, prezențe constante, duioase sau amenințătoare. Deși spectatorul de astăzi trăiește într-o realitate aparent diferită și îndepărtată, spectacolul demonstrează universalitatea fricii și forța terapeutică a speranței. Pentru realizarea spectacolului au fost folosite texte din volumele: Immer derselbe Schnee und immer derselbe Onkel © 2011 Carl Hanser Verlag GmbH & Co. KG, München © 2014 Carl Hanser Verlag GmbH & Co. KG, München © 2003 Carl Hanser Verlag GmbH & Co. KG, München După îndelungate popasuri în comedia clasică, românească și universală, Ada Milea s-a lăsat inspirată de scrierile Hertei Müller, laureata cu Nobel în 2009, și a prelucrat (cum altfel dacă nu în stil personal?) fragmente din opera literară a acesteia. Fragmente referitoare la biografia scriitoarei de limbă română și germană, emigrată din România în 1987, cu puțin timp înainte de prăbușirea lui Ceaușescu. Adevărurile dure și nostalgice despre copilăria și viața trăite în România sunt puse pe note de o caldă melancolie și candidă melodicitate, adunate sub titlul . \[...\] Evocarea atmosferei glaciale din anii dictaturii mi-a amintit de înscenări mai mult sau mai puțin reușite din stagiunile trecute ale Naționalului clujean, cum ar fi (regia Alina Nelega, 2014), unde Anca Hanu era o adorabilă pionieră fruntașă sau (regia și coregrafia Andrea Gavriliu, după texte de Florin Bican, 2019), secvențe comice construite pe un eșafodaj parodiat de cântece patriotice și sintagme ridicole, lozinci specifice în epocă. Calitățile vocale ale Ancăi Hanu au fost exploatate și în rolul de un comic grotesc al Chiriței, amintit deja. În actuala premieră a Naționalului clujean, talentata actriță adaugă la umorul subtil finețea unei sensibilități poetice rănite în lupta cu realitatea devastatoare. Dar nu realitatea obiectuală, fizică, ci aceea socială, întreținută cu brutalitatea pumnului în gură. îi oferă spectatorului imaginea faptului că în viață poți să greșești, să cazi, dar că în final frica se sperie de caractere puternice și de priceperea cu care echipa spectacolului a menținut vie atenția tuturor pe parcursul unei ore intense de conștientizare a realității din jurul nostru. O dușcă de conștientizare în cinstea curajului 40 de ani de comunism / oră - Cântece de speriat frica la Întâlnirile internaționale de la Cluj, 2024 Cu candoare, duioșie, naivitatea ochiului de copil uneori, aflăm despre cuvintele decupate ce reprezentă amintiri, iubiri, priviri, despre vinovăția zăpezii, despre batiste ca semn de ocrotire și iubire, despre moartea care nu se poate materializa în orașul asfaltat. Cu o scenografie minimalistă, realizată inspirat de Alexandra Mureșan, și spectaculoase utilizări ale luminii (Mădălina Mânzat), spectacolul-concert, colaj biografic, înduioșează și răscolește. Ajutorul poate veni de la celălalt! Jurnal de festival (1) - Întâlnirile Internaționale de la Cluj, 2024 Născută în 1953 în Banat, într-o comunitate germană, romanciera, poeta și eseista Herta Müller a cunoscut de timpuriu nedreptățile și persecuțiile regimului comunist. Sub supravegherea constantă a Securității ceaușiste și supusă la varii șicane pentru activitatea sa literară și pentru asocierea cu societatea disidentă Aktionsgruppe Banat, autoarea a părăsit România în 1987, stabilindu-se la Berlin. Opera sa, indiferent de genul în care se încadrează, este marcată de o poezie a fragilității, ce devoalează suferința oprimării și a exilului. Herta Müller a primit premiul Nobel pentru literatură în anul 2009. Fragment din discursul susținut de Herta Müller pe 15 martie cu ocazia invitării României ca țară oaspete la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig ( raducere din limba germană de Corina Bernic): „Toate cântecele Adei Milea, dar absolut toate, mă fac să mă gândesc că viața, indiferent unde și cum, este un iarmaroc. Și cine oare știe dacă fiecare dintre noi își are leagănul lui sau dacă poate suntem toți legănați laolaltă de unul și același leagăn, atunci când uneori în viață ne mai fuge pământul de sub picioare. Sau poate țin ambele tipuri de leagăne de aceeași viață a tuturor? \[...\] Ada Milea a creat un gen muzical care până mai atunci nu a existat niciodată în România. Ea face poezie politică și politică poetică. Ea este un adevărat noroc pentru România, prin arta ei, dar și prin integritatea personală. Ultima este pentru România cel puțin la fel de importantă. Ea ar fi avut șanse oriunde altundeva în afara țării, dar a preferat să rămână în țară – cu granița-n raniță.” Ce v-a atras la universul textelor Hertei Müller? Cum a decurs transpunerea prozei în muzică? Care ar fi numitorul comun al textelor și cum se reflectă el în spectacol? În ce măsură credeți că se poate regăsi publicul de astăzi în lumea atât de personală a operei Hertei Müller? Cât v-ați îndepărtat, prin acest spectacol, de stilistica deja consacrată în spațiul teatral clujean? În spectacolul dumneavoastră, cuvintele devin simboluri și chiar „evadează” din textul propriu-zis. Cum ați descrie forța lor în situații-limită, precum cele trăite de autoare? Care sunt fricile pe care ați vrea să le speriați? ](https://stagereview.ro/spectacole/teatrul-national-cluj-napoca/cantece-de-speriat-frica "CÂNTECE DE SPERIAT FRICA") [ ![SCHINDLER](https://stagereview.ro/storage/1814/conversions/0767_0e7e2-thumb.webp) ### SCHINDLER Comedie (1) Schindler, intitulat astfel după numele rezonant al unei companii producătoare de lifturi, este un spectacol despre tensiunile care se nasc din coliziunea unor lumi fundamental diferite. Cu umorul său distinctiv, Dragoș Pop, din dubla postură de autor și regizor, creează o comedie despre întâlnirea conjuncturală a două personalități la prima vedere incompatibile, pe care claustrarea într-un lift blocat le forțează să își dispute dominația intelectuală și chiar să negocieze un compromis intergenerațional. Alex Rădescu (Ovidiu Crișan) este un profesor universitar și critic literar septuagenar, care își afișează cu aplomb erudiția, având uneori derapaje lubrice în interacțiunea cu tânăra impresară Ramona Berciu (Romina Merei), o femeie a cărei superficialitate mondenă alternează cu o pretinsă admirație față de interlocutorul mai vârstnic. În mod (deliberat) ironic, dialogul inteligent deconstruiește ludic iluziile contemporane legate de inteligență, desfășurându-se asemenea unui act de prestidigitație intelectuală. Aparențele sunt succesiv dinamitate, într-un ritm accelerat, adesea deconcertant, asigurând imprevizibilitatea deznodământului. Cei doi interpreți explorează printr-un joc comic-sofisticat contrastul dintre protagoniști, rezultatul fiind un spectacol antrenant, care pledează pentru acel tip de umor subtil, stratificat, capabil să suscite o receptare critică și introspectivă.](https://stagereview.ro/spectacole/teatrul-national-cluj-napoca/schindler "SCHINDLER") [![20 DE ANI IN SIBERIA](https://stagereview.ro/storage/1849/conversions/0768_4efe4-thumb.webp) ### 20 DE ANI IN SIBERIA Dramă, Memorialistică (1) Spectacol-mărturie inspirat din jurnalul Aniței Cudla, o femeie simplă din Bucovina de Nord, deportată 20 de ani în Siberia împreună cu cei trei fii mici, după ce regiunea a fost ocupată de Uniunea Sovietică în 1940. Povestea surprinde suferințele, înfometarea, bolile și munca forțată într-un mediu extrem, dar și forța interioară a unei mame care reușește să-și crească copiii și să se întoarcă pe plaiurile natale în 1961. Piesa este o actualizare necesară în conștiința publică a martiriului îndurat de populația românească din Bucovina de Nord sub regimul stalinist\[2\]. ](https://stagereview.ro/spectacole/teatrul-national-cluj-napoca/20-de-ani-in-siberia "20 DE ANI IN SIBERIA") [ ![SLUJITORII FRUMUSETII](https://stagereview.ro/storage/1850/conversions/0765_8aaf1-thumb.webp) ### SLUJITORII FRUMUSETII Dramă, Teatru, Ritual, Spiritualitate (1) Spectacolul „Slujitorii Frumuseții” este o călătorie în misterele cunoașterii de sine, inspirată de poemul hindus Bhagavad Gita, parte a epopeii Mahabharata. Într-o lume secată de sacralitate, spectacolul explorează căutarea sacralității pierdute prin energia a șapte interpreți care declamă monologuri, cântă, mimează, dansează și exprimă conflicte interioare, într-un limbaj corporal esențial și o prestație ce tinde spre formula actorului total. Regia este semnată de Çağlar Yiğitoğulları, iar spectacolul combină elemente ritualice și revelații spirituale într-un discurs scenic hieratic.](https://stagereview.ro/spectacole/teatrul-national-cluj-napoca/slujitorii-frumusetii "SLUJITORII FRUMUSETII") [![ÎNGER ȘI DEMON](https://stagereview.ro/storage/30203/conversions/0760_609d6-thumb.webp) ### ÎNGER ȘI DEMON Dramă, Experimental, Lectură Performativă (1) Pornind de la lirica lui Mihai Eminescu și Veronica Micle, regizorul Emanuel Petran construiește o dramatizare vibrantă a visului și al iubirii, unde lirismul poetic se transformă într-o autentica piesă de teatru. Personajele – îngerul și demonul feminin – apar ca himeră a pasiunilor eminesciene, iar actrița Angelica Nicoară le-o întruchipează, căluzind poetul prin umbra Veronicăi Micle și sageții zeiței Diana. Într-o scenă modestă, zbuciumul creatorului se desfășoară în episoade concentrare: poeta lovit de iubire și de neînțelegere, se chinuie între aspirații și realitate, între sentiment și sentință. Amplasarea în ajunul Crăciunului și finalul spectacolului – moartea solitară a poetului petrecut de Maria – consolidează curajul spiritual al regizorului, readucând la viață esența autentică a românismului eminescian. Spectacolul este tribut adus visătorului care a avut îndrăzneala să creadă atunci când nu era voie, transformând prin vers legile ascunse ale universului și iluminând conștiința colectivă.](https://stagereview.ro/spectacole/teatrul-national-cluj-napoca/inger-si-demon "ÎNGER ȘI DEMON") [![UMBRĂ PE HÂRTIE](https://stagereview.ro/storage/30771/conversions/umbra-pe-hartie-thumb.webp) ### UMBRĂ PE HÂRTIE ne invită să privim cu empatie, luciditate, dar și cu o fărâmă de amuzament amar, ultimele licăriri ale unei conștiințe care își asumă pe deplin, cu o demnitate aproape eroică, propria neîmplinire, precum și caracterul ireversibil al acesteia. În calitate de autor și regizor, Dragoș Pop construiește un univers fragil, tapetat protector cu straturi de hârtie, în care Ana (interpretată de Miriam Cuibus), un împovărat de sarcini care frizează ridicolul, expune cu (auto)ironie profunzimile nebănuite ale destinului unui scriitor fără operă. Deși povestea femeii are un caracter intim, atent individualizat, ea devine în cele din urmă sinteza tragicomică a ratării. . Întrebare și răspuns în stil beckettian. Și pentru că veni vorba, trebuie neapărat să amintesc aici prestația admirabilei actrițe Miriam Cuibus în rolul Winnie din , spectacol regizat de Istvan Albu în 2012. Rolul Ana din mi se pare, din acest punct de vedere, o continuare în spirit a angoaselor solitudinii, dar și a bucuriilor vieții. este un actor și regizor clujean, cunoscut publicului larg în special pentru umorul său incisiv, evidențiat, printre altele, în numeroase spectacole de . S-a născut pe 13 mai 1975 la Cluj-Napoca, fiind absolvent al Departamentului de Teatru al Facultăţii de Litere, Universitatea Babeş-Bolyai, promoţia 1998, clasa prof. Miriam Cuibus. A fost, de asemenea, masterand al Universității de Arte din Târgu-Mureș, cu specializarea în regie de teatru. Imediat după absolvirea studiilor de licență, Dragoș Pop a devenit actor al Teatrului Național „Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, unde, timp de 27 de ani, a interpretat aproape 50 de roluri și a semnat regia a șase spectacole. De-a lungul carierei, a colaborat cu mari regizori ai scenei românești, printre care Mihai Măniuțiu, Mona Marian, Sanda Manu, Andrei Șerban, Alexandru Dabija, Gábor Tompa ș.a.m.d. A debutat în dramaturgie cu textul , care a fost montat pentru prima dată la Teatrul Național Cluj-Napoca, în regia autorului. este al doilea text al său, pus în scenă, din nou în regie proprie, tot la Naționalul clujean. Spectacolul explorează tema irosirii de sine, a ratării vocației și a talentului cu care ai fost înzestrat, precum și raportarea personajului la propria finitudine, la confruntarea lucidă cu limita și sfârșitul.](https://stagereview.ro/spectacole/teatrul-national-cluj-napoca/umbra-pe-hartie "UMBRĂ PE HÂRTIE") [![DEMONII. SPOVEDANIA LUI STAVROGHIN](https://stagereview.ro/storage/30773/conversions/demonii-spovedania-lui-stavroghin-thumb.webp) ### DEMONII. SPOVEDANIA LUI STAVROGHIN Dramă, Tragedie, Dramă Istorică Adaptând romanul dostoievskian „Demonii", regizorul Tudor Lucanu construiește pe scena TNC un spectacol de forță și ambițiune centered pe personajul Nikolai Stavroghin – aristocrat inert, purtător al unei melancolii diabolice care coagulează în jurul lui o lume de revoluționari intoxicați de ideologii totalitare. În vârtejul conflictelor dintre caractere puternice și alianța perversității cu machiavelismul, între dorința de transformare și spiritul negru al manipulării, se conturează o freudă tragică în care iubirea și principiile se erodează în fața demonilor interiori. Spectacolul alertează la profetismul lui Dostoievski: critica severă a doctrinelor socialiste și previziunea consecințelor dezastruoase ale totalitarismului asupra sufletului uman. Pus în scenă cu decor minimalist și proiecții video ce evocă omniprezența întunecimii și demonicului, spectacolul explorează dialectica dostoievskiană dintre Hristos și Antihrist, dintre libertate și tiranie, invitând spectatorul în confrontarea cu propriii demonii spirituali.](https://stagereview.ro/spectacole/teatrul-national-cluj-napoca/demonii-spovedania-lui-stavroghin "DEMONII. SPOVEDANIA LUI STAVROGHIN") [Ștefan Iancu](https://stagereview.ro/spectacole?actori=stefan-iancu) [Visarion Udatu](https://stagereview.ro/spectacole?actori=visarion-udatu) [Ștefan Dogaru](https://stagereview.ro/spectacole?actori=stefan-dogaru) [Pamela Iobaji](https://stagereview.ro/spectacole?actori=pamela-iobaji) [Elena Ivanca](https://stagereview.ro/spectacole?actori=elena-ivanca) [Radu Lărgeanu](https://stagereview.ro/spectacole?actori=radu-largeanu) [Diana Buluga](https://stagereview.ro/spectacole?actori=diana-buluga) [Ramona Dumitrean](https://stagereview.ro/spectacole?actori=ramona-dumitrean) [Ionuț Caras](https://stagereview.ro/spectacole?actori=ionut-caras) [Irina Wintze](https://stagereview.ro/spectacole?actori=irina-wintze) [Cătălin Herlo](https://stagereview.ro/spectacole?actori=catalin-herlo) [Cecilia Lucanu-Donat](https://stagereview.ro/spectacole?actori=cecilia-lucanu-donat) [Cosmin Stănilă](https://stagereview.ro/spectacole?actori=cosmin-stanila) [Sânziana Tarța](https://stagereview.ro/spectacole?actori=sanziana-tarta) [Matei Rotaru](https://stagereview.ro/spectacole?actori=matei-rotaru) [Ovidiu Crişan](https://stagereview.ro/spectacole?actori=ovidiu-crisan) [Mihai-Florian Nițu](https://stagereview.ro/spectacole?actori=mihai-florian-nitu) [Radu Dogaru](https://stagereview.ro/spectacole?actori=radu-dogaru) [Adrian Cucu](https://stagereview.ro/spectacole?actori=adrian-cucu) [Silvius Iorga](https://stagereview.ro/spectacole?actori=silvius-iorga) [Mihnea Blidariu](https://stagereview.ro/spectacole?actori=mihnea-blidariu) [Flaviu Balint](https://stagereview.ro/spectacole?actori=flaviu-balint) [Denis Istudor](https://stagereview.ro/spectacole?actori=denis-istudor) [Rareș Nistor](https://stagereview.ro/spectacole?actori=rares-nistor)